Vreau sa slabesc repede

România literară, octombrie-decembrie Anul 7, nr. Ba îi eviden­ţia, ba îi înghiţea pe com­batanţi. Intr-un asemenea teren e uşor şi totodată greu să te baţi. Uşor pen­tru că te poţi masca, îţi croieşti tran­şeele pe care le vrei şi, în acelaşi timp, greu pentru că adversarul procedează la fel. O perpetuă loterie. Mistreţul prezise câ vor întîrzia în podişul învă­­lurat, în depresiunea cu- vreau sa slabesc repede cute, ceea ce se împlini.

Nu trag un foc. Dau impresia că s-au retras. Nu cred că s-au retras. Tactica e cunoscută, puişori canari. Faceţi pe morţii-n '"păpuşoi.

Se ordonă să se plece în recunoaşte­re Ţară, Studentul şi Álcupita. Li se dădu să îmbrace peste pufoici pelerine albe, cu glugă, să nu-i distin­gă inamicul în universul nins. Ieşiră pe buza tranşeiî şi înaintară tîrîş, în coate şi în genunchi, tăind în omătul afinat un şanţ lung, şerpuitor, care creştea centimetru cu centimetru, cobora spre o viroagă cu smocuri de nuiele roşii­­galbene şi un pîrîiaş, cu gheţuşcă pe margini.

Porni foc concentric de după boschetele din deal ; cercetaşii fură descoperiţi de postul inamic instalat pe colină.

România literară, octombrie-decembrie 1974 (Anul 7, nr. 40-52)

Stăpîneau valul de pămînt, îl controlau indiscutabil. Mişcarea înşelă­toare, pe care mizaseră nemţii, le hogyan lehet elveszíteni a testzsírt vágás közben. Tirul se intensifică.

Älcupita fu atins în tibie ; un al doilea glonţ i se înfipse ca un burghiu în tocul bocan­cului, îi simţi fierbinţeala, rămase cu călcîiul gol, i se destramă încălţămin­tea.

vreau sa slabesc repede fogyás 5 hetes kihívás

Nu-1 urmă nimeni, înţelese că ortacii lui sínt ţintuiţi locului. Se întoarse la ei, ceea ce era greşit, ţînînd cont de situaţia insolubilă în care se puseseră. Fură dezarmaţi şi luaţi tustrei între baionete. Ajunseră in Stara-Liudiovice, locali­tate pe care nemţii o recuceriseră cu o seară în urmă ; le reuşiseră operaţiu­nile din podişul cu. Vreau sa slabesc repede comunală rămase în urmă. In stînga se contura cimitirul. In dreapta era un gard de zid, înalt de doi metri, poate mai mult, solida îm­prejmuire a clejiei parohiale, în mij- Locul căreia trona bisericuţa reformată, eu turn piramidal, străjuit de cocoşul de tablă şi paratrăsnet.

Din poziţiile româneşti se dezlănţui un susţinut ba­raj de artilerie : intraseră în funcţiune aruncătoarele de 81,4 milimetri ale ba­talionului, şi cele de 60 de milimetri al companiilor.

Atacul era clasic, cu un evantai de organe de foc. Ofensi­va părea generală. Pămîntul tresălta în zguduieli succesive, crengi de copac se prăbuşeau, cortine de fum alburiu şi trombe de zăpadă amestecată cu ţărînă se ridicau la liziera localităţii.

Nemţii de escortă se făcură una cu pămîntul, săriră în stînga, protejaţi de lespezile de piatră din cimitir, cerîn­­du-le prizonierilor să facă la fel.

Aboneaza-te prin E-mail

Ţară şi Studentul se înţeleseseră dintr-o pri­vire ; cu un repede efort îl ridicară pe rănit deasupra capetelor lor şi îl azvîr­­liră în dreapta, peste zidul clejiei paro­hiale, pe care îl trecură şi ei numaide­­cît, săltîndu-se dincolo.

Nemţii de es­cortă traseră după ei cu automatele ; gloanţele săpară pînă în cărămidă, în­scriind pe zidul despărţitor o jerbă de trandafiri de piatră. Scăpaseră, deocam­dată. Podul de grajd era spaţios, mirosea a lemn şi fîn, grinzile fugeau în sus, dispuse în ogivă, susţinînd acoperişul de ţiglă, măsurînd peste treizeci de pi­cioare pe lungime şi cam tot atîta pe înălţime.

Era locuinţa lor. Pen­tru un timp. Pentru cît? Álcupita începu să geamă, mîinile lui căutau ceva, se înfigeau în vălătucii de fîn pe care îi avea aşternut. Respiraţia bolnavului se precipita. Capul, lac de sudoare, se legăna dreapta-stînga, în­­tr-o neîntreruptă negaţie. De ce-i neagră ca pămîntul? Nu te împinge, domnule. La pîine şi la război toţi sîntem egali.

vreau sa slabesc repede n karcsúsító

Uite cartelele, doamnă dragă. Nouă guri. Se lăsă într-un genunchi ; rana se redeschise, inundînd pansamentul de improvizaţie.

  • Kunena téma: 8) # tökéletes karcsú (11)
  • 40 nap elég a fogyáshoz
  • Ceea ce implica o activitate complexa, atatat cunoasterea si prezentarea produselor companiei Forever cat si dezvoltarea retelei de colaboratori.
  • 10 Dieta ideas | ételek, egészséges, receptek
  • Олвин задумался, сколько раз за эти миллионы лет, протекшие с тех пор, как разделились две культуры, люди Лиза проникали в Диаспар с тем, чтобы охранить свою так ревностно оберегаемую тайну.
  • România literară, octombrie-decembrie (Anul 7, nr. ) | Arcanum Digitális Tudománytár
  • 8 Recept ideas | egészséges, egészség, egészséges fogyás

Ţară nu putu privi, se uită la fîn, îngrozit. Ţară luă casca, o atîrnă pe braţ şi începu să lucreze cu amîndouă mîinile in ţuguiul acoperişului : dizlocă cîteva ţigle şi se strecură prin deschizătură, pînă la jumătatea trupului.

Ziua albă şi soarele necruţător îl zăpăciră pe ieşitul prin acoperiş, care se scutură, trebui roselle fogyás revină, dună care se mişcă incomod, ca o momîie.

Stratul imaculat al zăpezii era strîns pe o rază de peste doi metri jur-împrejur, mai denarte nu putu ajunse. Bra­ţul întins al soldatului, în care ţinea casca în chip de gamelă, lucra în gol. Ar fi putut ieşi pe panta acoperişului ; lucrul era riscant, intra în cîmpul vi­zual al sentinelei nemţeşti. Păzea băcănia, de­venită depozit militar.

Se strecură to­tuşi mîţeste, pe burtă şi cu sprijin în podul palmelor, pînă atinse streaşină, de unde rupse un sloi de gheaţă. Dis­păru cu trofeul în interiorul acoperişu­lui, ateriză în fîn.

Il mutară în dreptul deschizăturii din acoperiş, să vadă cerul ţării unde se afla.

Ideiglenesen le vagy tiltva

Stînd lîngă el şi proptit cu mîi­nile în acoperiş, Studentul privi la rîn­­dul său Stara-Liudiovice prin deschiză­tură ; ferestruica de deasupra mantra gyorsan fogyni său nu era mai mare de trei palme, ceea ce nu-1 împiedica să zărească o mulţime de lucruri.

Vedea ca din tur­nul de vreau sa slabesc repede. Avea comuna ca în palmă. O capră neagră se căţărase în spiniş să afle muguri. Arăta straşnic cojocul cu gluga răsfrîntă al sentinelei care pă­zea băcănia-depozit ; făcea şapte pasi lungi, al optulea pe stînga-împrejur şi reapărea, matematic, la distance egale, în cîmpul vizual.

Cojocul cu gluga răs­frîntă valorează vreau sa slabesc repede o iubită pe frig de treizeci de grade sub zero ; automatul era negru ca funinginea, cojocul era alb, cu poale bogate, lungi, care mătu­rau şoseaua districtuală. Biserica refor­mată avea turn subţire, ca o săgeată, te aşteptai să auzi cocoşul de tablă ţi­­pînd cucurigu ; era tăiat în două, i se desprinsese lipitura sau niturile, nu se ghicea cum îl concepuse tinichigiul.

  • Férfi karcsúsító fehérnemű övek
  • Но когда люк открылся, эта надежда немедленно исчезла.
  • Прошло некоторое время, прежде чем Шут .

Tur­nul mic al bisericii, turnuleţul dinspre pronaos era dizgraţios, avea o umflă­tură, ca de ceapă, iar vîrfuleţul de deasupra părea confecţionat din carton, îşi mută privirea în munţi ; peste Ja­­vorina se întinseseră incendii albe.

Lîngă plan­tonul în cojoc sosi al doilea neamţ în cojoc, apoi al treilea ; trei soldaţi ai Iui Hitler, bine hrăniţi, îmbră­caţi în cojoace fabuloase, care măturau şoseaua districtuală. Se antrenară în vorbăria lor sacadată, aprinseră foc, puseră un purcel în fri­gare erau bavarezi, prea cunoşteau tre­buri rustice, sănătoase ; descîntară purcelul, scoaseră vin.

Dintr-un cojoc ţîşni melodiosul O, Tannenbaum, o Tannnenbaum Nemţii îşi făceau -Crăciunul în fe­bruarie. Un mic Crăciun, undeva în Slo­vacia. Pe o şosea districtuală. Isusul lor se năştea, în pofida oricărei raţiuni ecleziastice, la mijloc de făurar, fără a ţine cont de calendar.

Se năştea să încălzească trei suflete de teutoni, care se purificau prin legenda pruncului sfînt. Studentul îşi locui mintea cu irozi, colaci cu miez de nucă, steaua sus ră­sare, colinzi, îşi făcu Crăciunul său de Transilvania.

Discozooclub.com

Vrei să auzi versurile unui poet latin? La drept vorbind, nici nu-mi dau seama cum au pus ăştia laba pe noi Dinspre curtea interioară stratul de zăpadă al acoperişului era neatins ca o coală de hîrtie ; în partea opusă, ţiglele erau dezăpezite, curăţate parcă cu măturoiul.

vreau sa slabesc repede fogyás che upay

Peste noapte feres­truica rămase deschisă,- ca o batistă neagră. Se opri asupră-i luna nouă, ca o tingire bine cositorită de ţigani căl­­dărari. Tu ţib? Ţară nu-i răspunse, gemu ; îşi pusese pe cap apărătoarea de urechi, cu arc metalic, părea telegrafist.

Studentul i le scoase, făcînd următorul calcul : apără­toarele sínt de pîslă, un postav bun, prin care ne vom strecura udul, să ne umezim buzele, să nu pierim, să nu crăpăm, să rezistăm, să ne menţinem pe nisipul alb al speranţei.

Se duse într-un colţ şi utiliză apărătoarele pentru ceea ce îşi propusese. Imagini goveşti umplură podul de grajd. Oameni înfometaţi, numai piele şi os, zburau pe sus, lopătînd din ari­pile galbene ale foamei lor.

vreau sa slabesc repede szoptatással és fogyással kapcsolatos történetek

Studentul se sperie : vedeniile nu încetară, fie că îşi lăsa pleoapele, fie că veghea cu ochii larg deschişi. M-am născut lîngă o afumătoare de cîrciumar, unde se preparau şunci, pastrame, caltaboşi şi sxngereţi ; cum salivam dispăreau minunile acelea, se făceau vulturi care zburau în cer, duceau în ghearele lor de oţel afumătoare.

M-am născut lîngă un grătar haiducesc, sub geana pădurii, unde se frigeau căpriori ; cum mă gîn­­deam că aş mînca o bucăţică, grătarul se făcea arbore, arborele cerb, cerbul pleca în libertatea lui. Studentul se scutură, nu mai vru viziuni, începu să vadă aievea ceea ce doar în cărţi păruse a fi posibil anume, cum moare înfometatul : ma­ţele i se golesc, sîngerează, dinţii îi cad ca boabele de fasole, membrele i se umflă, cresc ca aluatul, plăgile cangre­nează, putreziciunea se întinde în noi şi noi ţesuturi, sporeşte miroul de dulce, vine delirul.

Admise că e posibil ceea ce tot în cărţi se spune : că înfometaţii pot mînca buruieni, rădăcini, insecte, noroi, vrăbii, rime, coajă de copac, lipi­tori, moloz, licheni. Simţi mina lui Ţară. Acolo se frige came! Vreau să ies. Ies prin acoperiş. Ţiglele zboară ca frunzele.

Mîncă Ţară, mîncă! Cum să nu mînc?

Sări deasupra tui Ţară, îi astupă gura, voi să-l imo­bilizeze, nu putu, celălalt era încă pu­ternic, fu azvîrlît cît colo. Ţară se ri­dică, înşfăcă grinzile, voind să iasă prin acoperiş cu capul, cu umerii, cu întrega lui făptură. Studentul îl apucă de fluierele picioarelor, îl zgîlţîi, îl smulse cu toată forţa, pînă ce trupul în­­fierbîntat se desprinse, căzu în fîn ; putu să sară asupra lui Ţară, să-i care Ia pumni peste faţă, să-i astupe gura, să-l ţină răstignit.

Cei doi se istoviră repede şi rămaseră înlănţuiţi. Ţară prăbuşit pe spate şi deasupra Studentul, plîngînd în hohote. Aşa îi găsi zaiafetul cu împuşcături, cel de al doilea, care fu şi ultimul în Stara-Liudiovice.

Urale şi glasuri de victorie umplură localitatea. Slovacul ieşi să vadă minunea : îi fierbeau bolborosind ţiglele acoperişului, le rima necuratul, în timp ce frontul se rupea, se rupea. România literară

Olvassa el is